În anul 1409 Musa a venit în Țara Românească, fiind primit de Mircea. Până astăzi s-au păstrat două scrisori ale patriarhului Evtimie către stareţul Nicodim (ultima fragmentar) şi una către mitropolitul Antim. Consiliile orășenești erau alese de către locuitori. Cu toate acestea, sultanul Mahomed I reușește să-și înfrângă oponenții și plănuiește o expediție de pedepsire a voievodului valah. Alți urmași, care au ajuns pe tronul Țării Românești, sunt Radu Praznaglava (d. 1427), Alexandru Aldea (d. 1436) și Vlad Dracul (d. 1447), acesta din urmă fiind tatăl lui Vlad Țepeș. Se regăseşte alături de doamna Mara, însă fără fiul Mihail. Partly overlapping a hatched circle, some design items encompassing the inscriptions “ROMANIA” and “50”, a partial view of Cozia Monastery, the year of issue “2011”, the face value “50 BANI” and the coat of arms of Romania. În 1388, în timpul conflictului dintre armatele otomane ale lui Ali bei şi cele creştine ale ţarului Şişman şi ale despotului Ivanco, Mircea trimite trupe muntene care ocupă unele cetăţi dobrogene, însă acţiunea acestora este respinsă de către otomani. Are pe avers, suprapus parțial peste un cerc hașurat, un grupaj de elemente: inscripțiile „ROMANIA“ și „50”, un fragment din imaginea mănăstirii Cozia, anul de emisiune „2011”, valoarea nominală a monedei „50 BANI” și stema României, iar pe revers portretul domnitorului Mircea cel Bătrân într-un medalion oval și inscripția în arc de cerc „MIRCEA CEL BATRAN 1386-1418” pe un fundal care sugerează un ornament mural de pe biserica mănăstirii Cozia. Colegiul National "Mircea cel Bătrân" Râmnicu-Vâlcea, Str. Totuşi, cea de-a patra fiică a cneazului s-a căsătorit cu Nicolae de Gara în 1387. În continuare prezintă câteva documente moldoveneşti care indicau stăpânirea moldovenească în acele ţinuturi încă din vremea lui Alexandru cel Bun. Pictura murală însă este mai nouă, ea fiind restaurată complet la sfârșitul secolului al XVIII-lea. [110], În martie 1395 voievodul muntean semnează la Brașov un tratat de alianță cu regele ungar Sigismund. Strategia militară abordată de către acesta precum și tactica retragerii îi aduce o oarecare faimă între conducătorii acelei vremi. La acestea se mai adaugă biserica de la Brădet și prin tradiție cele de la Scoreiu și Rășinari. Stolnicul se îngrijește de mesele domnești. Doamna Calinichia este originară dintr-o familie boierească din Oltenia, judecând după întinsele moșii pe care le deține acolo. Vistiernicul se îngrijește de veniturile și plățile domniei. Cele mai estice sate menţionate în documentele păstrate sunt Cuciulata, Dopca şi Fântâna. Panaitescu, p. 248, n. 4 (precizările aparţin editorului Gheorghe Lazăr), Panaitescu, p. 249, n. 5 (precizările aparţin editorului Gheorghe Lazăr), Panaitescu, p. 288, n. 3 (precizările aparţin editorului Gheorghe Lazăr), Panaitescu, p. 367; vezi şi harta sa de la p. 19. Este de menționat că Mihail, voievodul coregent, avea o „casă” separată. Stema dinastică a lui Mircea, regăsită pe monedele sale, prezintă un scut francez despicat cu primul câmp fasciat în 8 piese iar al doilea plin. Se constată o unificare a administrației, stării sociale, bisericii și dărilor din Țara Făgărașului cu cele din Țara Românească. Boieri munteni stăpâneau moşii în Făgăraş, la fel cum boieri locali, români, primiseră şi ei danii acolo de la domnitorul Ţării Româneşti. În cazul ohabelor (satelor cu scutire), cârmuirea aparținea proprietarului acelui sat (boier sau mănăstire); în restul localităților administrația era asigurată de către dregători locali și trimiși domnești. Birul era principalul impozit perceput de domnie, chiar și în satele cu ohabă. Moneda Ţării Româneşti era ducatul de argint. Uralkodása, belpolitikája. Întâiul episcop catolic a fost italianul Nicolae Antonii. Sigiliul aflat pe tratatul încheiat în 1390 între Mircea cel Bătrân și regele polon Vladislav al II-lea prezintă ca stemă a Țării Românești un scut francez vechi mobilat cu o acvilă având capul conturnat și aripile strânse, însoțită la stânga sa de o cruce, o stea în șase colțuri și o semilună „crai nou”. [12][13] Prin aceasta s-ar explica în plus anume afirmații în legătură cu înrudirea dintre Mircea și Vladislav al II-lea Iagello, acesta din urmă căsătorit a doua oară cu Ana de Cilly[14]. Vistiernicul se îngrijeşte de veniturile şi plăţile domniei. După 1404 Mircea își extinde stăpânirea și la nordul gurilor Dunării, cuprinzând cetatea Licostomo. Graniţele aproximative au fost stabilite de către P. P. Panaitescu[37] astfel: în vest Prutul, în nord pădurile basarabene (lăsând astfel lagunele în stăpânirea lui Mircea), în est Marea Neagră (până undeva în zona limanelor Sasic ori Şagani - Albei). Între elevii săi s-au numărat învăţatul (mai târziu arhiepiscopul de Kiev) Grigore Ţamblac, precum şi cronicarul Constantin Costeneţki. Toate acestea intrau în visteria instituției domniei, căci, în afară de orașe, domnul ca persoană de regulă nu mai dispunea de alte moșii. Uneori, jumătatea fasciată apare în partea stângă a stemei. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru strângerea dărilor. Prin raportare la perioada ulterioară, a lui Vlad Ţepeş, istoricii au estimat acest număr la 4-500.000[47]. Mircea cel Bătrân a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418. Este de menţionat că Mihail, voievodul coregent, avea o „casă” separată. Mircea cel Bătrân făcea atunci jurământului de omagiu, ceea ce în acele timpuri era de vasalitate: „Sub credința și jurământul nostru și al boierilor noștri, prestat de noi mai înainte, după cum se cuvine (sub fide et iuramento nostris et baronum nostrorum, per nos prius debite prestitis)”. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn...”. Vămile erau percepute în târguri (de târg sau de trecere), la vadurile Dunării, la munte (numite și de plai), și la graniță. În ce-a de-a doua epistolă îi oferă sfaturile cerute pentru educația morală a tinerilor care se pregătesc de preoție. Pomelnicele mănăstirilor Tismana şi Arnota menţionează o a doua soţie a lui Mircea, doamna Anca[14]. Mai sunt de amintit amenzile (sau gloabele) şi răscumpărările de suflet (sau duşegubinele), în cazul crimelor. Mai mult, el a luat parte la lupta pentru tronul imperiului otoman și l-a ajutat, prin sprijin militar, pe Musa Celebi (fiul lui Baiazid I) să devină sultan (pentru o perioadă scurtă), după moartea căruia a sprijinit și alți pretendenți (în 1416 pe Mustafa Celebi, frate al lui Musa, apoi pe șeicul Bedr-ed-Din). Vornicul este cel mai înalt dregător al ţării, fiind trecut întotdeauna în capul listei de boieri din hrisoave[75]. De asemenea, alţi funcţionari erau trimişi pentru a răspândi sau împlini porunci domneşti, numite de Mircea în hrisoave „milosteniile/slujbele şi prestaţiile domniei mele”[77]. Totodată, negustorii lioveni sunt lăsaţi liberi să-şi desfacă orice marfă oriunde în ţară. Morile, în majoritate de apă, erau răspândite în toată ţara şi reprezentau un privilegiu care aparţinea mănăstirilor, boierilor sau domnului. Datorită implicării sale în politica de independenţă a ţărilor sud-dunărene, Mircea a intrat în atenţia sultanului Baiazid. [16], Mircea a avut mai mulți fii, căci - spun Ducas și Chalcokondil - „ducând o viață liberală, a avut mulți copii naturali”, „care după moartea lui s-au apucat să se lupte între ei pentru domnie”. Această situaţie va dura până la 1428[30]. Ocnele reprezentau un bun al domniei, fiind concesionate şi zeciuite. Dacă până în vremea lui Vladislav Vlaicu comunităţile catolice depindeau de episcopia din Ardeal, voievodul Radu I înfiinţează (fie din motive politice, fie la îndemnul soţiei sale) prima episcopie catolică de pe teritoriul ţării, la Argeş. Apărarea era asigurată printr-un sistem de cetăți care aparțineau domniei. Armata din timpul lui Mircea era o oaste de țară (națională și a domnului) și era formată din întreaga populație în stare să poarte arme. Într-un document din 20 iunie 1400 Severinul nu mai apare în titulatura lui Mircea, însă, doar pe baza acestui fapt, nu se poate concluziona cu certitudine că banatul i-ar fi fost luat înapoi de către regele Ungariei. Ed. Arama sau obiectele realizate din aceasta erau exportate în Ardeal şi alte zone (spre exemplu, cetatea Caffa a cumpărat trei clopote de aramă în 1419). Câmpul plin al scutului este marcat deseori cu diverse sigle servind ca indicații de emisiune și de ateliere monetare. Join Facebook to connect with Mircea Cel Bătrân and others you may know. El prezintă două capete încoronate redate în profil, despărțite de o tulpină bifurcată în partea superioară. Senat . În perspectiva căderii Dobrogei sub stăpânirea otomană, ceea ce i-ar fi adus inamicul în zona porturilor dunărene, Mircea preia iniţiativa şi o alipeşte Ţării Româneşti în 1388[24]. În contextul acestor schimburi se remarcă existenţa privilegiilor comerciale amănunţite. Maria, a existat și la Târgoviște, însă a fost distrusă de turci în 1395. Noi nu avem deci o oaste feudală” (P. P. Aceste epistole erau menite a fi citite preoţilor şi călugărilor şi arată că Nicodim se ocupa şi de pregătirea preoţilor din Ţara Românească. Mai sunt de amintit amenzile (sau gloabele) și răscumpărările de suflet (sau dușegubinele), în cazul crimelor. 41 Simultan, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din aur, de calitate „proof”,[114] pentru colecționare, cu valoare nominală de 200 lei, dedicată aniversării urcării pe tron a voievodului Mircea cel Bătrân. Totodată, aici se regăseau şi negustorii localnici. Asupra originii acesteia din urmă există mai multe păreri între istorici. Unii istorici susțin că ar fi aceeași persoană, dar al doilea nume ar fi fost luat de Doamna Ana cu ocazia călugăririi. Acesta era aplicat asupra satului, iar fruntaşii repartizau sarcinile pe gospodării. Dregătorii îl urmau pe voievod prin ţară şi îndeplineau funcţia de consilieri şi martori ai acestuia. Obverse. Din acestea se poate observa că Evtimie de Târnova era privit ca o autoritate în materie dogmatică şi liturgică, la care apelau prelaţii din Ţara Românească ori de câte ori se iveau chestiuni mai complicate[92], precum şi tonul diferit de adresare. Veniturile domniei veneau în principal din dările, birurile, prestațiile și dăjdiile cuvenite acesteia, vămile neconcesionate, morile, braniștile și bălțile domniei, amenzile și taxele de judecată percepute în țară etc. A păstrat relații strânse cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, bazate pe interesul reciproc în lupta împotriva extinderii Imperiului Otoman. Alte dregătorii menţionate în hrisoavele lui Mircea sunt cele de pivnicer, pitar şi namestnic. Studies Offered to Professor Serban Papacostea on his 70th Birthday] - Bucuresti (1998), Panaitescu, p. 248, n. 4 (precizările aparțin editorului Gheorghe Lazăr), Panaitescu, p. 249, n. 5 (precizările aparțin editorului Gheorghe Lazăr), Panaitescu, p. 288, n. 3 (precizările aparțin editorului Gheorghe Lazăr), Panaitescu, p. 367; vezi și harta sa de la p. 19. În 1400, Mircea îl îndepărtează de la tronul Moldovei pe Iuga Ologul şi îl impune ca domn pe Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I. Până la moartea voievodului muntean, relaţiile dintre cele două ţări vor rămâne cordiale. În timpul lui Mircea s-au succedat următorii episcopi: Francisc (1390), George (1394), Andrei (1396), Francisc (1399), George din Peč (1402), necunoscuţi (1402 - 1418) şi Ioan de Antiquavilla (1418) la Argeş şi Lucas Ianuis (1390), Francisc de Minerva (1394), Nicolae Demetrii (1399) şi Iacob de Canallis (1412) la Severin. În perioada următoare, cei doi vor participa — separat sau împreună — la şedinţele sinodului patriarhal. Se înființează noi surse de venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare cresc. Ca operă arhitecturală, din vremea lui Mircea datează numai biserica cea mare de la Cozia. și exporta ceară, miere, blănuri, etc. Titlul nu cuprinde însă şi realităţile politice ale epocii, fiindcă Mircea nu stăpâneşte ca un autocrat absolut, ci ca un domnitor respectat, care ţine seama de datini în deciziile sale, luate cu ajutorul boierilor din sfat. Facebook gives people the power … Mircea cel Bătrân (n.1355, Țara Românească[*] , România – d. 31 ianuarie 1418, Curtea de Argeş, România) a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron. Domnitorul a simţit dubla ameninţare externă - a regatului Ungar şi a Imperiului Otoman. Se mai adăugau milosteniile domneşti pentru biserici ori mănăstiri precum şi darurile şi soliile trimise în străinătate. Chiar și în cazul unui război între cele două țări, satele păstorilor români erau protejate de către un boier trimis special. În vederea păstrării independenţei Ţării Româneşti, Mircea a încheiat alianţe cu regele Sigismund al Ungariei, interesat la rândul său în stăvilirea extinderii Imperiului Otoman. View the profiles of people named Mircea Cel Bătrân. În 1359 voievodul Nicolae Alexandru a înființat la Argeș prima mitropolie a Țării Românești, pe al cărei scaun s-a suit kir Iachint, adus din Vicina. Orașele și târgurile aparțineau domniei. În cronica lui Ulrich von Richental (copia de la Aulendorf, din 1483) se află şi o stemă atribuită „principelui Despot al Ţării Româneşti”, care prezintă un scut de argint încărcat cu un leu negru încoronat, profilat spre dreapta. Domnul avea dreptul să acorde scutiri sau să le concesioneze. Dintre nepoţii lui Mircea, fii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va ajunge să şi domnească, Ioan — aflat în 1397 la Raguza şi probabil Vlad Uzurpatorul. De cele mai multe ori erau încheiate înţelegeri ori tratate comerciale potrivit cărora se obţineau scutiri de vamă. Prin raportare la perioada ulterioară, a lui Vlad Țepeș, istoricii au estimat acest număr la 4-500.000[55]. În 1435, boierul moldovean Petre Hudici stăpâneşte seliştea Lumineni pe Milcov. Cu regele polon Mircea mai avea două legături îndepărtate de rudenie, pornite de la Nicolae Alexandru[15]. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Tot în vremea lui Radu I, ca replică a mitropoliei ortodoxe de Severin, Papa Urban al VI-lea l-a numit pe franciscanul Grigore episcop de Severin. În 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de „exarh al plaiurilor”, având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal. 1427? Cronicarul Wawrin menţionează şi arbaletele, iar cronica bulgară lăncile. O mănăstire catolică, purtând hramul Sf. Birul era principalul impozit perceput de domnie, chiar şi în satele cu ohabă. Au existat cu certitudine comunități catolice pe teritoriul Țării Românești încă de la începutul secolului al XIV-lea, în orașele în care se aflau sași veniți din Ardeal (în special Câmpulung, Argeș, Târgoviște și Severin). cit., p. 95, n. 1 (lista a fost alcătuită de editorul Gheorghe Lazăr). Chipul domnitorului a figurat și pe stema județului Durostor, în perioada interbelică, ca simbol al stăpânirii sale pe acel teritoriu. În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. Mircea cel Bătrân a avut cea mai longevivă domnie din istoria Țării Românești. Mai mult, o interpolare ulterioară cronicii lui Ureche arată că în 1475 „aducând şi pre ai săi boieri şi oameni de cinste de au vorovit şi au tocmit, de au despărţit din Milcovul cel Mare, o parte de pârâu ce vine pre lângă Odobeşti şi trece de dă în apa Putnei şi până astăzi este hotarul ţării Moldovei şi al Ţării Româneşti acel pârâu ce se desparte din Milcovul cel Mare. Grămăticii erau puţini, astfel că trebuiau să îşi urmeze domnul oricunde se ducea acesta, căci ei cunoşteau formulele juridice consacrate. Vlad Dracul mărturisește despre cetatea Giurgiu că „nici o piatră din acest castel nu e, care să nu fi costat pe tatăl meu [Mircea] un bolovan de sare”, ceea ce demonstrează cum singură vânzarea sării a fost de ajuns pentru ca acea cetate să fie ridicată.[67]. În privinţa graniţei dintre Moldova şi Ţara Românească (sectorul dintre Carpaţi şi Prut) au existat două teorii de-a lungul timpului. p.37. Ferecătura Tetraevanghelului este realizată în tehnica au repaussé şi redă scena răstignirii Mântuitorului. De asemenea, la înnoirea tratatului cu Polonia, în 1411, Mircea foloseşte atât sigiliul de stat, cât şi pe cel mic[102]. Mircea ctitoreşte o serie de mănăstiri şi biserici pe întreg cuprinsul ţării, care vor deveni în timp centre de cultură prin activitatea copiştilor şi caligrafilor, precum şi prin crearea şcolii de pictură religioasă şi activitatea zugravilor acestora. Arama sau obiectele realizate din aceasta erau exportate în Ardeal și alte zone (spre exemplu, cetatea Caffa a cumpărat trei clopote de aramă în 1419). Astfel, pentru a împroprietări mănăstiri, Mircea e nevoit să cumpere terenuri de la boieri. D. P. Bogdan considera că „formularele hrisoavelor slavo-române în totalitatea şi armonizarea lor sunt un produs propriu spiritului românesc al epocii, impregnat de mediul slav, elementele componente importate din mediul bizantin prin intermediul sud-slav şi din mediul apusean prin intermediul sârb sau ungaro-latin, modelându-se după nevoile cancelariei muntene”[96]. Trebuie menționat faptul că Mircea a fost vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraș, Amlaș și Banatul de Severin; în plus i-a mai acordat castelul Bran și cetatea Bologa cu 18 sate[22]. Există opinia că cele două personaje ar fi Mircea și fiul său Mihail. Sigiliul cel mic al lui Mircea aplicat pe tratatul cu Polonia în 1411, Stema Ţării Româneşti în cronica lui Ulrich von Richental (varianta din 1483), Stema Olteniei (ori a boierului Dobromir) în cronica lui Ulrich von Richental (varianta din 1483), Altă stemă a Ţării Româneşti în cronica lui Ulrich von Richental (varianta din 1536). Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin măsurile economice înțelepte pe care le-a luat, și un adevărat creștin, lăsând în urma sa mai multe locașe de cult. Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI) Capitolul: Frontiera sârbească a Țării Românești în vremea lui Mircea cel Bătrân. Aceste epistole erau menite a fi citite preoților și călugărilor și arată că Nicodim se ocupa și de pregătirea preoților din Țara Românească. Aceasta cuprinde caracterele arhitectonice ale școlii sârbești din Valea Moravei și păstrează în bună parte vechile sculpturi ornamentale. În cronici mai sunt pomenite două fiice ale lui Mircea: Ana (căsătorită cu marele celnic Radić) și încă o fată, Arina (căsătorită cu sultanul Musa Celebi). La acestea se pot adăuga numeroase documente din aceeaşi perioadă care indică precis stăpânirea Moldovei asupra ţinutului Putnei. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron. El era judecătorul şi şeful curţii. Doamna Mara a murit înainte de 1427, însă la 22 iunie 1418 încă mai era în viață. Întrucât în Ţara Românească nu se obişnuia numerotarea domnilor, ca în occident, Mircea a primit acest nume pentru a fi deosebit de Mircea Ciobanul care a domnit în secolul al XVI-lea. Pictură din biserica Episcopiei de Argeş, Doamna Calinichia este a patra fiică a cneazului Lazăr al Serbiei, potrivit unei cronici sârbeşti târzii (sec. Din Ardeal se importau produse industriale, în special arme, şi erau aduşi meşteri specializaţi (arhitecţi, zidari, meşteri de sulinare şi heleştee etc.). P. P. Panaitescu a analizat aceste argumente în monografia sa dedicată lui Mircea cel Bătrân, demontându-le şi dovedind că graniţa se afla pe Milcov. Mircea cel Bătrân "Exfactor". Pentru bibliografie, vezi P. P. Panaitescu, op. 17 decembrie 2020, 11:48. Costin C. Kiriţescu consideră că în timpul lui Mircea au fost bătute şi monede mărunte de bronz pentru a circula în Dobrogea[55]. Mircea a avut inițiativa să înființeze o mină de aramă la Baia de Aramă cu puțin înainte de anul 1392. Reprezentantul domnului într-un oraş era vornicul, ajutat de un pristav şi un folnog (corespondentul villicului-administrator transilvănean), astfel că administraţia locală era dublată de una domnească. [75] În 1409 Mircea acordă un nou privilegiu[76] prin care condițiile se schimbă întrucâtva. Banul (de Severin) îndeplineşte funcţia unui dregător militar, cu drept de judecată locală, care execută şi poruncile administrative ale domnului. Prima mențiune a unei dregătorii (vornicia) în Țara Românească datează din 4 septembrie 1389. 1436?) Zimmerman, Urkundenbuch, III, p. 127 - 128, E. Kaluźniacki, Dokumenta moldawskie i multanskie y archiwum miasta Lwowa, Bibliografie asupra problemei în Panaitescu, p. 135, n. 34 alcătuită de editorul Gheorghe Lazăr, Cu o singură excepție, când se află după ban, în privilegiul lui Mircea pentru, Claudiu Marian Bunăiașu, Xenia Negrea, Alina Tenescu, Creativity, imaginary, language, Editura: SITECH, Craiova, 2014, p.104, ISBN: 606-11-4381-8, Politica externă a lui Mircea cel Bătrân, Biserica Domnească Sf. În schimb Țara Românească exporta mai mult produse agricole. Mircea cel Bătrân Fișă de lucru ID: 1449241 Language: Romanian School subject: Istorie Grade/level: 4 Age: 9-10 Main content: Mircea cel Bătrân Other contents: Editura Aramis Add to my workbooks (1) Download file pdf Embed in my website or blog Add to Google Classroom Add to Microsoft Teams Share through Whatsapp: Link to this worksheet: Copy: yonela Finish!! Sub stăpânirea voievodului muntean (intitulat în acte despot al ţării lui Dobrotici)[42], comerţul dobrogean va cunoaşte prosperitatea economică, dovadă fiind numeroasele tezaure monetare aparţinând lui Mircea ori lui Petru Muşatin, găsite la Niculiţel, Enisala şi Ecrene[40]. La români, vulturul bicefal se intâlnește pentru prima dată la Mircea cel Bătrân, datorită înrudirii sale prin mamă (Doamna Calinichia) cu Imperiul Roman de Răsărit. Referitor la pasajele din Grigore Ureche, precizează că acesta a scris în secolul al XVII-lea, în vreme ce letopisețele slavone contemporane nu pomenesc nimic despre luarea ținutului din jurul Crăciunei, ci numai a cetății înseși. În 1386 Dan I, care a ajuns domnitor al Țării … Se pare că Mircea a avut un frate mai mic, jupan Staico, menţionat într-un singur document de danie al domnitorului pentru mănăstirea Snagov. [81] Titlul nu cuprinde însă și realitățile politice ale epocii, fiindcă Mircea nu stăpânește ca un autocrat absolut, ci ca un domnitor respectat, care ține seama de datini în deciziile sale, luate cu ajutorul boierilor din sfat.

Lkw Führerschein Verlängern Dortmund, Nürnberger Rechtsschutz Hotline, Was Bedeutet Aufwenden, Happy Teaching Agenda, Lkw Führerschein Verlängern Dortmund, Snap Rhythm Is A Dancer Video Location, Italien Serie C Girone C,